Unterwegs zur Theologie





전철의 신학동네 | http://theology.co.kr




Gespraech mit der theologischen Zeitung Rumanias





Chul Chun - Coreea de Sud:

Aici, in Heidelberg, am intalnit bursieri ortodocºi de la care am aflat multe lucruri despre Ortodoxie



Mihai Sasaujan: Chul Chun, sunt bucuros ca aici la Heidelberg, intr-una din bibliotecile Facultaþii de Teologie Evanghelice, am facut cunoºtinþa. Pentru inceput, te rog sa-mi vorbeºti ceva despre studiul teologic pe care l-ai incheiat in Coreea de Sud.

Chul Chun: Am studiat teologia protestanta timp de ºase ani in Seoul, in cadrul unei facultaþi de teologie evanghelice prezbiteriene. In Coreea de Sud mi-am incheiat studiul teologic printr-o lucrare de master, avand ca tema concepþia religioasa despre cosmos ºi oameni a lui Alfred North Whitehead, cunoscut metafizician, matematician ºi fizician. A scris ºi lucrari de teologie. Provine din Anglia. A predat un timp ºi la Universitatea Harvard din America. Dupa incheierea studiului de master, am activat ca cercetator ºtiinþific in facultatea noastra. Invaþamantul din Coreea de Sud se deosebeste de cel din Germania. Intr-o universitate din Germania trebuie sa studiezi teologia in mod obligatoriu sase ani, studiul incheindu-se in cazul tuturor cu aºa numitul examen final ºi cu scrierea unei lucrari de Master. Sistemul de invaþamant din Coreea provine din America. Studiul obligatoriu al teologiei dureaza la noi doar patru ani, dupa care urmeaza examenul de diploma. Cine doreºte sa aprofundeze Teologia poate sa mai studieze doi ani un Masterstudium.

Mihai Sasaujan: In Coreea de Sud exista mai multe facultaþi de teologie?

Chul Chun: Desigur. Populaþia þarii noastre numara 60 milioane de locuitori. 25% din locuitori sunt protestanþi iar 25% sunt catolici. Exista 12 facultaþi de teologie protestante. Nici una din ele nu se afla in cadrul universitaþilor de stat. Se afla sub conducerea ºi administrarea Bisericilor protestante.

Mihai Sasaujan: Creºtinismul este o religie relativ noua in Coreea de Sud?

Chul Chun: Da, tradiþia creºtina in Coreea nu este veche ci dimpotriva, exista doar de 200 de ani in cazul catolicilor ºi 100 de ani in cazul protestantilor.

Mihai Sasaujan: Cum se configureaza relaþia dintre crestinism ºi budism in þara din care provii?

Chul Chun: E o intrebare foarte buna. Crestinismul, in þara noastra are o vechime de doar 200 de ani. Avem insa o tradiþie religioasa de 5000 de ani. Exista la noi in þara mai departe, religiile naturale ºi budismul. Se poate vorbi in acest sens de existenþa unei confruntari uneori mai accentuate, alteori mai latente intre creºtinism si budism. In cadrul creºtinismului exista ºi unele tendinþe conservatoare care se pronunþa categoric impotriva oricarui contact cu budismul. Exista insa ºi tendinþe liberale care propun un dialog religios cu budismul. Nu se poate vorbi despre existenþa in Coreea de Sud a unui conflict intereligios cum se manifesta el in Israel sau in alte locuri. In ultimii ani s-au inregistrat ºi unele intalniri de dialog teologic intre reprezentanþii diferitelor Biserici crestine ºi cei ai religiei budiste. Personal consider ca crestinismul n-a fost la origine ºi nu trebuie sa fie nici astazi o religie fundamentalista. In cadrul facultaþilor noastre de teologie invaþam multe lucruri despre celelalte religii fiind interesaþi in mod special ºi de budism.

Mihai Sasaujan: Se poate vorbi despre unele influenþe pozitive ale crestinismului in societatea coreeana?

Chul Chun: Desigur. Þara noastra este oarecum izolata. Este inconjurata in trei parþi de ocean iar la nord de Coreea de Nord de care ne-am desparþit acum 50 de ani si cu care nu avem legaturi stranse, avandu-se in vedere regimul de stat comunist de acolo. In foarte scurt timp creºtinismul a avut un succes foarte mare prin vitalitatea lui. S-au inregistrat efecte pozitive pentru societatea noastra: modernizarea societaþii, a sistemului educaþional, conturarea unei acþiuni solide de rezistenþa impotriva dictaturii din þara noastra care a durat aproximativ 16 ani (1970-1986). Prin intermediul universitaþilor creºtine am luat contact cu atmosfera culturala europeana ºi americana. Privitor la rezistenþa impotriva dictaturii, in spaþiul crestin coreean au existat teologi care au dezvoltat aºa numita Minjung Theology (Minjung inseamna popor in limba coreeana). O teologie in care s-a evidenþiat importanþa credinciosilor de rand in viata bisericeasca pentru legatura lor cu Dumnezeu. Multi teologi, preoþi, crestini au suferit in acei ani de rezistenþa impotriva dictaturii.

Mihai Sasaujan: Cum se raporteaza Biserica evanghelica prezbiteriana la spiritul vremii, la modernizarea permanenta a lumii in care traim ? In Romania, dupa 40 de ani de comunism incercam ºi dorim in Biserica noastra ortodoxa o conºtientizare mai intensa a sentimentului religios, a conºtiinþei apartenentei la comunitatea eclesiala, conturarea unui creºtinism calitativ ºi nu numai a unuia cantitativ. In Coreea, Biserica creºtina din care provii are semnificaþie profunda pentru creºtini?

Chul Chun: Sunt surprins ca situaþia pe care tu o prezinþi despre Romania seamana foarte mult cu cea din Coreeea. ªi noi incercam sa contribuim la dezvoltarea un creºtinism calitativ. ªi in Biserica noastra exista mulþi creºtini care sunt crestini doar cu numele. Trebuie sa dezvoltam o teologie prin care sa putem depasi greutaþile ce ne stau in faþa. Aceasta este si menirea mea, cand ma voi intoarce in Coreea. Nu avem pana acum o teologie scrisa de coreeni. Avem nevoie de aceasta, de o teologie care sa raspunda realitatilor coreene.

Mihai Sasaujan: Ce parere ai despre viaþa creºtina vesteuropeana? Steven Lakkis (doctorand originar din Australia) ne spunea aseara, despre faptul ca aflat aici la Heidelberg la studii, a mers la inceput la slujba intr-o biserica evanghelica. N-a simþit insa acel duh comunitar parohial nici in timpul slujbei nici dupa aceea. Dorea ceva mai mult de la preotul si credincioºii acelei parohii. In ultimul timp nu mai merge la acea biserica.

Chul Chun: Cred totuºi ca acest lucru nu este foarte important. Am sentimentul ca aici in Europa apuseana creºtinismul protestant nu se mai manifesta ca un creºtinism comunitar de parohie, ci ca unul privat sau social-diaconic. Sistemul creºtin social-diaconic este foarte puternic aici in Germania, altfel decat la noi. Spre exemplu, noi avem foarte multi oameni in Biserica. Ne rugam impreuna dar dupa aceea? Nimic. Cred ca ar trebui sa avem mai mult in vedere si caracterul creºtin al vieþii noastre atunci cand nu suntem la biserica. Despre Biserica protestanta din Germania mulþi teologi spun ca este foarte slabita. De cateva luni am participat la una din zilele bisericeºti foarte importante in Biserica protestanta (Kirchentag). La Frankfurt au fost prezenþi aproximativ 500 000 de oameni. Am vazut puterea Bisericii din Germania. Avem nevoie neaparat de acest spirit social-diaconic ºi noi in Coreea.

Mihai Sasaujan: Pe de alta parte, multi creºtini parasesc Biserica, sunt impotriva autoritaþii instituþionale, chiar daca sunt de acord cu principiile creºtine de viaþa. Cum iþi explici acest lucru?

Chul Chun: Cred ca este o continuare a tendinþei de individualizare care se inregistreaza in societate.

Mihai Sasaujan: In Coreea aþi invatat ceva despre Biserica ortodoxa?

Chul Chun: Atunci cand ni s-a predat istoria bisericeasca, ni s-au relatat foarte pe scurt unele informaþii foarte generale despre existenþa tradiþiei rasaritene. Nu ne-am raportat la teologia ortodoxa in studiile noastre teologice. Nu cunosc ritul liturgic ortodox. De asemenea, pana sa vin in Europa n-am intilnit personal vreun creºtin ortodox.

Mihai Sasaujan: Cum vezi tu Europa?

Chul Chun: Sunt surprins de conflictul ce exista intre Europa de Vest si cea de Est. In multe aspecte exista graniþe clare intre Apus si Rasarit. Spre exemplu, am inþeles ca Italia, Spania si Grecia nu doresc intrarea þarilor esteuropene in Uniunea Europeana. Venitul pe cap de locuitor este foarte mare in Apus, in timp ce in Rasarit realitatea este alta, aºa am auzit. Intr-un an, venitul pe cap de locuitor in Germania este de 26 000 de dolari, in timp ce in Europa de Est venitul este foarte mic. Totusi, nu situaþia materiala este cea mai importanta ci religiozitatea, spiritualitatea. Exista deja multe legaturi cu Europa rasariteana. Spre exemplu, foarte multe burse din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor se indreapta spre Rasarit. Astfel de relaþii trebuie continuate. Aici, in Heidelberg, am intalnit multi bursieri ortodocsi. Astfel am aflat multe lucruri despre Ortodoxie.

Mihai Sasaujan: Vesteuropenii sunt altfel decat coreenii?

Chul Chun: Da, sunt altfel. Exista multe tradiþii nationale, sunt foarte logici, rationali. Noi coreenii suntem foarte emotionali. Societatea in Coreea este inca comunitara.

Mihai Sasaujan: Poþi sa-mi spui ceva despre Facultatea de Teologie Evanghelica din Heidelberg?

Chul Chun: Da, este una din cele mai bune facultaþi de teologie din Germania. Am auzit ca in Germania exista doua facultaþi de teologie renumite: Heidelberg ºi Tubingen. Aici la Heidelberg studiez teologie sistematica. Incerc o comparaþie intre teologia americana ºi cea europeana privitor la o noua orientare in teologia sistematica: Process Theology. Profesorul meu Welker a predat ºi in America ºi este un renumit specialist in acest domeniu. Pentru teza de doctorat folosesc foarte multe informaþii de pe internet. In Coreea de Sud avem un sistem foarte bine pus la punct in ce priveºte studiul prin intermediul computerului. Home-page-ul meu (http://www.theology.co.kr) poate fi accesat ºi de teologii romani interesaþi de viaþa bisericeasca din Coreea.

Mihai Sasaujan: Chul iþi multumesc pentru interviu ºi iþi doresc mult succes pe viitor!











Gespraech mit der theologischen Zeitung Rumanias in Heidelberg

2001. 09. 04.


전철의 신학동네 | http://theology.co.kr