Unterwegs zur Theologie





ÀüöÀÇ ½ÅÇе¿³× | http://theology.co.kr




Gespraech mit der theologischen Zeitung Rumanias





Chul Chun - Coreea de Sud:

Aici, in Heidelberg, am intalnit bursieri ortodoc¨¬i de la care am aflat multe lucruri despre Ortodoxie



Mihai Sasaujan: Chul Chun, sunt bucuros ca aici la Heidelberg, intr-una din bibliotecile Faculta©­ii de Teologie Evanghelice, am facut cuno¨¬tin©­a. Pentru inceput, te rog sa-mi vorbe¨¬ti ceva despre studiul teologic pe care l-ai incheiat in Coreea de Sud.

Chul Chun: Am studiat teologia protestanta timp de ¨¬ase ani in Seoul, in cadrul unei faculta©­i de teologie evanghelice prezbiteriene. In Coreea de Sud mi-am incheiat studiul teologic printr-o lucrare de master, avand ca tema concep©­ia religioasa despre cosmos ¨¬i oameni a lui Alfred North Whitehead, cunoscut metafizician, matematician ¨¬i fizician. A scris ¨¬i lucrari de teologie. Provine din Anglia. A predat un timp ¨¬i la Universitatea Harvard din America. Dupa incheierea studiului de master, am activat ca cercetator ¨¬tiin©­ific in facultatea noastra. Inva©­amantul din Coreea de Sud se deosebeste de cel din Germania. Intr-o universitate din Germania trebuie sa studiezi teologia in mod obligatoriu sase ani, studiul incheindu-se in cazul tuturor cu a¨¬a numitul examen final ¨¬i cu scrierea unei lucrari de Master. Sistemul de inva©­amant din Coreea provine din America. Studiul obligatoriu al teologiei dureaza la noi doar patru ani, dupa care urmeaza examenul de diploma. Cine dore¨¬te sa aprofundeze Teologia poate sa mai studieze doi ani un Masterstudium.

Mihai Sasaujan: In Coreea de Sud exista mai multe faculta©­i de teologie?

Chul Chun: Desigur. Popula©­ia ©­arii noastre numara 60 milioane de locuitori. 25% din locuitori sunt protestan©­i iar 25% sunt catolici. Exista 12 faculta©­i de teologie protestante. Nici una din ele nu se afla in cadrul universita©­ilor de stat. Se afla sub conducerea ¨¬i administrarea Bisericilor protestante.

Mihai Sasaujan: Cre¨¬tinismul este o religie relativ noua in Coreea de Sud?

Chul Chun: Da, tradi©­ia cre¨¬tina in Coreea nu este veche ci dimpotriva, exista doar de 200 de ani in cazul catolicilor ¨¬i 100 de ani in cazul protestantilor.

Mihai Sasaujan: Cum se configureaza rela©­ia dintre crestinism ¨¬i budism in ©­ara din care provii?

Chul Chun: E o intrebare foarte buna. Crestinismul, in ©­ara noastra are o vechime de doar 200 de ani. Avem insa o tradi©­ie religioasa de 5000 de ani. Exista la noi in ©­ara mai departe, religiile naturale ¨¬i budismul. Se poate vorbi in acest sens de existen©­a unei confruntari uneori mai accentuate, alteori mai latente intre cre¨¬tinism si budism. In cadrul cre¨¬tinismului exista ¨¬i unele tendin©­e conservatoare care se pronun©­a categoric impotriva oricarui contact cu budismul. Exista insa ¨¬i tendin©­e liberale care propun un dialog religios cu budismul. Nu se poate vorbi despre existen©­a in Coreea de Sud a unui conflict intereligios cum se manifesta el in Israel sau in alte locuri. In ultimii ani s-au inregistrat ¨¬i unele intalniri de dialog teologic intre reprezentan©­ii diferitelor Biserici crestine ¨¬i cei ai religiei budiste. Personal consider ca crestinismul n-a fost la origine ¨¬i nu trebuie sa fie nici astazi o religie fundamentalista. In cadrul faculta©­ilor noastre de teologie inva©­am multe lucruri despre celelalte religii fiind interesa©­i in mod special ¨¬i de budism.

Mihai Sasaujan: Se poate vorbi despre unele influen©­e pozitive ale crestinismului in societatea coreeana?

Chul Chun: Desigur. ¨­ara noastra este oarecum izolata. Este inconjurata in trei par©­i de ocean iar la nord de Coreea de Nord de care ne-am despar©­it acum 50 de ani si cu care nu avem legaturi stranse, avandu-se in vedere regimul de stat comunist de acolo. In foarte scurt timp cre¨¬tinismul a avut un succes foarte mare prin vitalitatea lui. S-au inregistrat efecte pozitive pentru societatea noastra: modernizarea societa©­ii, a sistemului educa©­ional, conturarea unei ac©­iuni solide de rezisten©­a impotriva dictaturii din ©­ara noastra care a durat aproximativ 16 ani (1970-1986). Prin intermediul universita©­ilor cre¨¬tine am luat contact cu atmosfera culturala europeana ¨¬i americana. Privitor la rezisten©­a impotriva dictaturii, in spa©­iul crestin coreean au existat teologi care au dezvoltat a¨¬a numita Minjung Theology (Minjung inseamna popor in limba coreeana). O teologie in care s-a eviden©­iat importan©­a credinciosilor de rand in viata bisericeasca pentru legatura lor cu Dumnezeu. Multi teologi, preo©­i, crestini au suferit in acei ani de rezisten©­a impotriva dictaturii.

Mihai Sasaujan: Cum se raporteaza Biserica evanghelica prezbiteriana la spiritul vremii, la modernizarea permanenta a lumii in care traim ? In Romania, dupa 40 de ani de comunism incercam ¨¬i dorim in Biserica noastra ortodoxa o con¨¬tientizare mai intensa a sentimentului religios, a con¨¬tiin©­ei apartenentei la comunitatea eclesiala, conturarea unui cre¨¬tinism calitativ ¨¬i nu numai a unuia cantitativ. In Coreea, Biserica cre¨¬tina din care provii are semnifica©­ie profunda pentru cre¨¬tini?

Chul Chun: Sunt surprins ca situa©­ia pe care tu o prezin©­i despre Romania seamana foarte mult cu cea din Coreeea. ¨£i noi incercam sa contribuim la dezvoltarea un cre¨¬tinism calitativ. ¨£i in Biserica noastra exista mul©­i cre¨¬tini care sunt crestini doar cu numele. Trebuie sa dezvoltam o teologie prin care sa putem depasi greuta©­ile ce ne stau in fa©­a. Aceasta este si menirea mea, cand ma voi intoarce in Coreea. Nu avem pana acum o teologie scrisa de coreeni. Avem nevoie de aceasta, de o teologie care sa raspunda realitatilor coreene.

Mihai Sasaujan: Ce parere ai despre via©­a cre¨¬tina vesteuropeana? Steven Lakkis (doctorand originar din Australia) ne spunea aseara, despre faptul ca aflat aici la Heidelberg la studii, a mers la inceput la slujba intr-o biserica evanghelica. N-a sim©­it insa acel duh comunitar parohial nici in timpul slujbei nici dupa aceea. Dorea ceva mai mult de la preotul si credincio¨¬ii acelei parohii. In ultimul timp nu mai merge la acea biserica.

Chul Chun: Cred totu¨¬i ca acest lucru nu este foarte important. Am sentimentul ca aici in Europa apuseana cre¨¬tinismul protestant nu se mai manifesta ca un cre¨¬tinism comunitar de parohie, ci ca unul privat sau social-diaconic. Sistemul cre¨¬tin social-diaconic este foarte puternic aici in Germania, altfel decat la noi. Spre exemplu, noi avem foarte multi oameni in Biserica. Ne rugam impreuna dar dupa aceea? Nimic. Cred ca ar trebui sa avem mai mult in vedere si caracterul cre¨¬tin al vie©­ii noastre atunci cand nu suntem la biserica. Despre Biserica protestanta din Germania mul©­i teologi spun ca este foarte slabita. De cateva luni am participat la una din zilele biserice¨¬ti foarte importante in Biserica protestanta (Kirchentag). La Frankfurt au fost prezen©­i aproximativ 500 000 de oameni. Am vazut puterea Bisericii din Germania. Avem nevoie neaparat de acest spirit social-diaconic ¨¬i noi in Coreea.

Mihai Sasaujan: Pe de alta parte, multi cre¨¬tini parasesc Biserica, sunt impotriva autorita©­ii institu©­ionale, chiar daca sunt de acord cu principiile cre¨¬tine de via©­a. Cum i©­i explici acest lucru?

Chul Chun: Cred ca este o continuare a tendin©­ei de individualizare care se inregistreaza in societate.

Mihai Sasaujan: In Coreea a©­i invatat ceva despre Biserica ortodoxa?

Chul Chun: Atunci cand ni s-a predat istoria bisericeasca, ni s-au relatat foarte pe scurt unele informa©­ii foarte generale despre existen©­a tradi©­iei rasaritene. Nu ne-am raportat la teologia ortodoxa in studiile noastre teologice. Nu cunosc ritul liturgic ortodox. De asemenea, pana sa vin in Europa n-am intilnit personal vreun cre¨¬tin ortodox.

Mihai Sasaujan: Cum vezi tu Europa?

Chul Chun: Sunt surprins de conflictul ce exista intre Europa de Vest si cea de Est. In multe aspecte exista grani©­e clare intre Apus si Rasarit. Spre exemplu, am in©­eles ca Italia, Spania si Grecia nu doresc intrarea ©­arilor esteuropene in Uniunea Europeana. Venitul pe cap de locuitor este foarte mare in Apus, in timp ce in Rasarit realitatea este alta, a¨¬a am auzit. Intr-un an, venitul pe cap de locuitor in Germania este de 26 000 de dolari, in timp ce in Europa de Est venitul este foarte mic. Totusi, nu situa©­ia materiala este cea mai importanta ci religiozitatea, spiritualitatea. Exista deja multe legaturi cu Europa rasariteana. Spre exemplu, foarte multe burse din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor se indreapta spre Rasarit. Astfel de rela©­ii trebuie continuate. Aici, in Heidelberg, am intalnit multi bursieri ortodocsi. Astfel am aflat multe lucruri despre Ortodoxie.

Mihai Sasaujan: Vesteuropenii sunt altfel decat coreenii?

Chul Chun: Da, sunt altfel. Exista multe tradi©­ii nationale, sunt foarte logici, rationali. Noi coreenii suntem foarte emotionali. Societatea in Coreea este inca comunitara.

Mihai Sasaujan: Po©­i sa-mi spui ceva despre Facultatea de Teologie Evanghelica din Heidelberg?

Chul Chun: Da, este una din cele mai bune faculta©­i de teologie din Germania. Am auzit ca in Germania exista doua faculta©­i de teologie renumite: Heidelberg ¨¬i Tubingen. Aici la Heidelberg studiez teologie sistematica. Incerc o compara©­ie intre teologia americana ¨¬i cea europeana privitor la o noua orientare in teologia sistematica: Process Theology. Profesorul meu Welker a predat ¨¬i in America ¨¬i este un renumit specialist in acest domeniu. Pentru teza de doctorat folosesc foarte multe informa©­ii de pe internet. In Coreea de Sud avem un sistem foarte bine pus la punct in ce prive¨¬te studiul prin intermediul computerului. Home-page-ul meu (http://www.theology.co.kr) poate fi accesat ¨¬i de teologii romani interesa©­i de via©­a bisericeasca din Coreea.

Mihai Sasaujan: Chul i©­i multumesc pentru interviu ¨¬i i©­i doresc mult succes pe viitor!











Gespraech mit der theologischen Zeitung Rumanias in Heidelberg

2001. 09. 04.


ÀüöÀÇ ½ÅÇе¿³× | http://theology.co.kr